România este o ţară cu potenţial seismic ridicat, aspect evidenţiat de studiile de hazard seismic şi de prevederile codului de proiectare seismică P100-1/2013. Practic, în orice moment se poate produce un cutremur cu magnitudine mai mare de 7 în Zona Seismică Vrancea, la adâncimi între 60 şi 180 km. Şi această zonă nu este singura în care pot avea loc cutremure cu potenţial distructiv.

Principalele cutremure din perioada 1450-1800:

CUTREMURUL DIN 29 AUGUST 1471

Magnitudine-moment (Mw) estimata: 7.5
Adancime estimata: 110 km
Zona seismica: Vrancea

CUTREMURUL DIN 24 NOIEMBRIE 1516

Magnitudine-moment (Mw) estimata: 7.5
Adancime estimata: 150 km
Zona seismica: Vrancea

CUTREMURUL DIN 19 NOIEMBRIE 1523

Magnitudine-moment (Mw) estimata: 5.5
Adancime estimata: 10 km
Zona seismica: Transilvania

CUTREMURUL DIN 10 APRILIE 1571

Magnitudine-moment (Mw) estimata: 6.5
Adancime estimata: 10 km
Zona seismica: Fagaras-Campulung

CUTREMURELE DIN PERIOADA 1590-1601

CUTREMURUL DIN 3 MAI 1604

Magnitudine-moment (Mw) estimata: 6.8
Adancime estimata: 130 km
Zona seismica: Vrancea

CUTREMURUL DIN 24 DECEMBRIE 1605

Magnitudine-moment (Mw) estimata: 7.1
Adancime estimata: 150 km
Zona seismica: Vrancea

CUTREMURUL DIN 8 NOIEMBRIE 1620

Magnitudine-moment (Mw) estimata: 5.6
Adancime estimata: 30 km
Zona seismica: Transilvania

CUTREMURUL DIN 19 AUGUST 1681

Magnitudine-moment (Mw) estimata: 7.1
Adancime estimata: 150 km
Zona seismica: Vrancea

CUTREMURUL DIN 12 IUNIE 1701

Magnitudine-moment (Mw) estimata: 7.1
Adancime estimata: 150 km
Zona seismica: Vrancea

CUTREMURUL DIN 11 IUNIE 1738

Magnitudine-moment (Mw) estimata: 7.7
Adancime estimata: 130 km
Zona seismica: Vrancea

CUTREMURUL DIN 6 APRILIE 1790

Magnitudine-moment (Mw) estimata: 7.1
Adancime estimata: 150 km
Zona seismica: Vrancea

CUTREMURUL DIN 8 DECEMBRIE 1793

Magnitudine-moment (Mw) estimata: 6.2
Adancime estimata: 10 km
Zona seismica: Fagaras-Campulung

Principalele cutremure din perioada 1800-1939:

CUTREMURUL DIN 26 OCTOMBRIE 1802

Magnitudine-moment (Mw) estimata: 7.9
Adancime estimata: 150 km
Zona seismica: Vrancea
Ora locala: 12:55

CUTREMURUL DIN 26 NOIEMBRIE 1829

Magnitudine-moment (Mw) estimata: 7.3
Adancime estimata: 150 km
Zona seismica: Vrancea
Ora locala: 03:40

CUTREMURUL DIN 23 IANUARIE 1838

Magnitudine-moment (Mw) estimata: 7.5
Adancime estimata: 150 km
Zona seismica: Vrancea
Ora locala: 20:45

CUTREMURELE DIN 1893 SI 1894

CUTREMURUL DIN 31 MARTIE 1901

Magnitudine-moment (Mw) estimata: 7.2
Adancime estimata: 14 km
Zona seismica: Shabla
Ora locala: 09:10

CUTREMURUL DIN 6 OCTOMBRIE 1908

Magnitudine-moment (Mw) estimata: 7.1
Adancime estimata: 125 km
Zona seismica: Vrancea
Ora locala: 23:40

CUTREMURUL DIN 26 IANUARIE 1916

Magnitudine-moment (Mw) estimata: 6.4
Adancime estimata: 21 km
Zona seismica: Fagaras-Campulung
Ora locala: 09:38

Magnitudine-moment (Mw): 7,7
Adâncime: 150 km
Zona seismică: Vrancea
Ora locală: 03:39

Magnitudine-moment (Mw): 7.4
Adâncime: 94 km
Zona seismică: Vrancea
Ora locală: 21:21

Magnitudine-moment (Mw): 7.1
Adâncime: 131 km
Zona seismică: Vrancea
Ora locală: 00:28

Magnitudine-moment (Mw): 6.9/6.4
Adancime: 91/87 km
Zona seismica: Vrancea
Ora locala: 13:40 (30 mai 1990)/03:17 (31 mai 1990)

Unul dintre cele mai importante lucruri de făcut este evaluarea și consolidarea (sau demolarea) clădirilor vulnerabile seismic, precum și construirea adecvată a clădirilor noi. Astăzi este suficient să vedem starea clădirilor vechi - multe de patrimoniu, din București dar și din alte orașe precum Buzău, Focșani, Iași, Galați, Brăila, Constanța sau Craiova pentru a înțelege cât de mare este problema vulnerabilității seismice. Scenariul de cutremur din zona Vrancea (cu Mw între 7,4 și 8,1, la 90 - 110 km adâncime), din cadrul Concepției Naționale de Răspuns Post-Seism (2021), menționează la nivel național efecte puternice în 31 de județe și în București, un număr maxim de clădiri rezidențiale grav avariate de peste 350.000 și un număr maxim de persoane grav rănite sau decedate de peste 45.000. În București numărul de clădiri rezidențiale grav afectate ar putea fi între 838 și 33569, incertitudinile inerente din procesul de calcul trebuind luate în considerare. 

Foarte puține clădiri au fost expertizate individual în ultimii 30 de ani și încadrate în clase de risc seismic. Și mai puține au fost consolidate. Situația clădirilor expertizate, la nivel național, poate fi văzută pe site-ul MDLPA. În prezent, evaluarea seismică a clădirilor existente se face în baza P100-1/2019.

Pe lista AMCCRS din 2022 se află un număr de 964 de clădiri din București, încadrate pe clase de risc seismic.

• 363 sunt în clasa I de risc seismic, din care 152 în categoria evidențiată ca fiind foarte vulnerabilă în 1977: clădiri cu cel puțin 5 niveluri, construite înainte de 1941. 
• 374 sunt în clasa II de risc seismic, din care 130 în categoria vulnerabilă menționată anterior.
• Alte 1541 sunt încadrate în categorii de urgență (U1, U2 și U3), conform criteriilor anterioare din P100-92 din 1992, care nu mai este în vigoare. Acestea sunt de regulă clădiri care, după reexpertizare, s-ar încadra la clasa I sau II de risc seismic.

Harta de mai jos, precum și aplicația „Riscul seismic al Bucureștiului”, prezintă locațiile acestor clădiri. Datorită anumitor incertitudini și diferențe de interpretare a datelor disponibile, pot exista mici erori în statisticile și vizualizările diseminate. Pe lângă clădirile de pe lista AMCCRS, sunt în București și alte clădiri vulnerabile care nu au fost expertizate, după cum arată și datele Recensământului din 2011. Conform acestuia, în București erau 131875 de clădiri rezidențiale (7545 având cel puțin 5 etaje) din care:

• cel puțin 31430 construite înainte de 1946, din care 321 având cel puțin 5 etaje (P+5);
• cel puțin 26349 construite între 1946 și 1960, din care 237 având cel puțin 5 etaje (P+5).

Sigur că nu toate clădirile din categoriile vulnerabile se vor prăbuși la un cutremur vrâncean major - care de altfel ar putea fi și mai puternic decât cel din 1977:  până la 8,1 Mw. Dar pagubele directe ar putea fi în București, conform estimărilor recente precum Lang et al. (2012), Pavel și Văcăreanu (2016) sau Toma-Danila et al. (2015), mai mari decât în 1977, pentru un cutremur similar ca parametrii: de ordinul miilor sau chiar zecilor de mii în ce privește numărul de victime. Este suficient totuși să parcurgeți Turul ghidat „Bucureștii și cutremurele” pentru a înțelege cât de vulnerabil este fondul construit actual.