Cutremurul din 26 Octombrie 1802

Magnitudine-moment (Mw) estimată: 7,9
Adâncime estimată: 150 km
Zona seismică: Vrancea
Ora locală: 12:55

„Cutremurul cel Mare”, asa cum a fost denumit cutremurul din 26 octombrie 1802, s-a produs în ziua Sfintei Cuvioase Parascheva, într-o zi de marți. Acesta a provocat numeroase victime și imense pagube materiale pe teritoriul României și în zonele transfrontaliere. A fost resimţit pe o suprafaţă foarte mare (mai mult de 2 mil. km²), până la Constantinopol, Kiev, Moscova, St. Petersburg, Varșovia, Varna și Vidin (Ștefănescu, 1901; Radu, 1993). Mişcarea pământului semăna cu cea a valurilor mării. În multe părţi s-a crăpat pământul de unde ieşea „apă neagră ca păcura” (Burlacu, 1981). În urma acestui cutremur s-au observat numeroase fenomene geomorfologice la nivelul solului: crăpături, ţâşniri de apă cu miros de sulf, iar în unele părţi a ieşit chiar nisip. Direcţia oscilaţiilor a fost dinspre est spre vest.

EFECTE ÎN MOLDOVA ȘI BUCOVINA

• Cele mai afectate zone au fost cele de la Curbura Carpaţilor.
• De asemenea, orașele Iaşi şi Cernăuţi au fost puternic afectate. La Iaşi nu a rămas niciun zid nesurpat: pereţii curţilor domneşti au căzut (Corfus, 1967), turnurile multor biserici şi mănăstiri s-au surpat iar cupolele s-au prăbuşit. La Mănăstirea Sf. Ioan au căzut mai multe odăi, turnul bisericii, bolta şi din ziduri (Corfus, 1967).
• În zona Moldovei au mai avut de suferit şi Mănăstirile Bogdana, Rădeanu, Răducanu şi Răchitoasa (Burlacu, 1981), Bisericile Armănești (Suceava), Sf. Arhangheli (Pașcani) și Adormirea Maicii Domnului (Bârlad).
• Cutremurul a mai provocat stricăciuni și în anumite zone din Ucraina, printre care orașele Lvov și Kiev.

EFECTE ÎN MUNTENIA ȘI BULGARIA

• La Târgu Jiu s-a dărâmat Biserica Mărgineni, omorând 4 oameni (Corfus, 1967).
• Biserica Născătoarei de Dumnezeu din Vălenii de Munte a fost distrusă, cu toate că abia fusese zidită.
• În Bulgaria au avut de suferit orașele Ruse, Varna și Vidin.

EFECTE ÎN BUCUREȘTI

• La Bucureşti cutremurul a ţinut, conform cronicilor, două minute.
• Celebrul turn al Colţei ridicat cu peste opt decenii înainte s-a rupt de la mijloc, iar partea de sus s-a prăbuşit pe caldarâm (Ştefănescu, 1901).
• S-a prăbuşit și turnul de la Mănăstirea Radu Vodă.
• S-au dărâmat aproape toate turlele din oraş (Atanasiu, 1961).
• Biserica Sf. Spiridon a căzut iar biserica Sf. Ilie din Calea Rahovei s-a stricat (Cernovodeanu şi Binder, 1993).
• Biserica Sf. Nicolae a devenit un morman de ruine.
• Mănăstirea Cotroceni s-a dărâmat complet, doar poarta rămânând în picioare.
• Mănăstirile Mihai Vodă, Cernica, Plumbuita, Stavropoleos, Sarindar, Sf. Apostoli, Sf. Gheorghe Nou, Sf. Atanasie Bucur, Udricani, Văcărești, Mărgineni și Negru Vodă au fost grav avariate.
• S-au produs avarii la Hanul Şerban Vodă.
• Au apărut crăpături adânci şi lungi în sol, unele drepte, altele în zig-zag (Caproşu și Chiaburu, 2009).
• A ieşit apă cu nisip în multe locuri: „mişcările solului semănau cu acelea ale valurilor”; pe străzi „oamenii fuseseră aruncaţi la pământ și se leagănau precum barca pe valuri“; numeroase clădiri s-au dărâmat cu totul, altele s-au zdruncinat puternic şi au crăpat de sus până jos (Huică, 1977).
• După cutremur au izbucnit multe incendii.

EFECTE ÎN TRANSILVANIA

• Braşovul şi împrejurimile sale au fost puternic afectate. Aici au fost fisurate numeroase case, pereţii bisericilor şi diferite turnuri. Biserica Neagră a suferit de asemenea multe avarii (Rethly, 1952; Cernovodeanu şi Binder, 1993).
• La Hălchiu au răsunat clopotele; la biserica din oraş a putut fi observat un fenomen ciudat: înainte de căderea bisericii, pe zidul lateral dinspre nord structura acoperişului împreună cu ţigla s-au ridicat de pe pereţi, după care s-au aşezat din nou la locul lor şi abia după aceea s-a dărâmat biserica (Rethly, 1952).
• Cutremurul s-a simţit puternic si la Sibiu, unde s-au dărâmat mai multe clădiri, inclusiv biserica catolică. Au fost distruse mai multe coşuri de fum pe direcţia est-vest, iar oamenii nu puteau sta în picioare în momentul şocului (Ştefănescu, 1901; Rethly, 1952).

Cutremurul din 26 Noiembrie 1829

Magnitudine-moment (Mw) estimată: 7.3
Adâncime estimată: 150 km
Zona seismică: Vrancea
Ora locală: 03:40

Acest cutremur a avut loc cu siguranta in zona Vrancea, fiind un cutremur adanc datorita faptului ca aria de resimtire a fost foarte mare, trecand granitele tarii. S-a simtit de la Cluj-Napoca si Bucuresti pana la Kiev, Cernauti si Ekaterinoslov (Perrey, 1846). Conform Popescu (1939), in Bucuresti s-au daramat 60 de case. Între Câmpina și Brașov s-a dărâmat o biserică, iar mișcarea a fost mai slabă la Brașov (Perrey 1850, Rethly 1952, Stefanescu 1901). Conform descrierilor lui Rethly (1952), la Alba Iulia se leganau paturile, in Seminarium-ul din cetate a cazut o parte din tencuiala iar in turn s-au oprit toate ceasurile ce aveau minutar. In Cernauti si Iasi cladirile au suferit crapaturi, iar hornurile s-au daramat.

Cutremurul din 23 Ianuarie 1838

Magnitudine-moment (Mw) estimată: 7.5
Adâncime estimată: 150 km
Zona seismică: Vrancea
Ora locală: 20:45

In Tara Romaneasca, acest cutremur a provocat prabusirea si avarierea grava a 217 biserici, cele mai multe fiind in Ramnicu Valcea si Craiova. In Bucuresti, conform unui raport oficial, s-au prabusit 36 de cladiri inclusiv Hanul lui Manuc si Biserica Sf. Silvestru. Cotidianul „România” relateaza ca: „În seara zilei de 23 ianuarie, la ora 20:45, clatinarea pamantului a fost precedata de un suerat si un vajait care au inghetat tuturor inimile de spaima”. Potrivit consemnarilor consulului francez la Bucuresti, Chateaugiron, „dezastrele cauzate in acest oras de acest eveniment sunt imense si nu pot fi evaluate”. Acesta a raportat ulterior ca au murit peste 720 de persoane, un alt raport al Politiei (Agiei) Capitalei dand numarul de 73 de persoane ucise si 14 ranite.

„Multi oameni si-au gasit moartea sub ruinele cladirilor prabusite. Deosebit de tare a suferit partea de oras din apropierea Manastirii Sf. Gheorghe. Zidurile înalte ale acestei manastiri s-au prabusit pâna la cladirile care se gaseau de cealalta parte a strazii si au îngropat oameni care se grabeau sa se salveze pe strada, ca si pe mai multi trecatori, sub gramezile lor. Strada a fost acoperita cu moloz gros pe distanta de mai multe sute de picioare. Toate casele au suferit puternic, daca nu au fost distruse total. Cati oameni si-au pierdut viata în timpul acestor evenimente nu s-a precizat pana în prezent. Palatul princiar a devenit în totalitate de nelocuit. Oamenii care se gaseau afara au fost rasturnati si nu au fost în stare sa-si continue drumul. In timp ce eu scriu aceste randuri, primesc vestea ca orasul Rosiorii de Vede a fost zguduit.” (traducere a unei publicatii a epocii, preluata din Georgescu, 2007).

În jud. Vâlcea, 39 de biserici au fost daramate sau au suferit daune, in districtul Romanati - 53, în jud. Mehedinti - 4 si în jud. Olt - 17. De asemenea, mari pagube au fost inregistrate in jud. Dambovita, Prahova, Ilfov, Ialomita si in orasele Sacele, Buzau, Ramnicul Sarat. Cele mai mari daune au fost în localităţile Râmnicul Sărat şi Putna. La Sibiu mai multe cladiri au suferit distrugeri. Gheata raurilor s-a spart. La Cluj cutremurul s-a simtit, dar foarte slab.

Raportul întocmit de Gustav Schuller (consilier de mine al Marelui Duce al Saxoniei) dupa cercetarile din teren efectuate imediat dupa cutremur arata ca in judetele vizitate: Ramnicul Sarat, Buzau, Ialomita si Prahova a intalnit numeroase crapaturi si fisuri in sol, cele mai multe dintre acestea fiind paralele cu cursul raurilor. Aceste crapaturi s-au deschis in special in terasele inferioare ale raurilor Siret, Putna, Milcov, Ramna, Ramnic etc.

Cutremurele din 1893 Și 1894

Conform Catalogului Bigsees si datelor istorice, in anii 1893 si 1894, cel putin 8 cutremure cu magnitudine-moment (Mw) estimata mai mare de 5 au avut loc in zona seismica Vrancea. Doua dintre ele - cel de pe 17 august 1893 si 31 august 1984 au fost evaluate ca fiind de 7.1 Mw, la adancimile de 100 si 130 km.

Cutremurul din 31 august 1894 a fost foarte violent si s-a simtit in toata partea centrala a Romaniei, de la Putna pana dincolo de Ilfov, provocand stricaciuni minore la cladiri. La Bucuresti s-au distins trei zguduituri foarte apropiate dintre care a doua a fost cea mai puternica. La Galati s-au resimtit doua zguduituri, ultima fiind mai puternica. Aici multe constructii au crapat.

Cutremurul din 31 martie 1901

Magnitudine-moment (Mw) estimată: 7.2
Adancime estimată: 14 km
Zona seismică: Shabla
Ora locală: 09:10

A fost simțit în Bulgaria, Dobrogea, Oltenia, Muntenia, sudul Moldovei, nord-vestul Anatoliei și estul Serbiei. În București și Istanbul a provocat doar panică în randul populației.

A generat un tsunami care a avut 2,5-3 metri înălțime maximă în zona Balchik (Papadopolous et al., 2011). Provincia bulgărească Dobrici a fost grav afectată de acesta. În mai multe localități printre care și Balchik, unele case au fost luate de apă. Farul din Kaliakra a fost și el distrus. Cutremurul și tsunamiul au provocat consecinte devastatoare în zona de coastă de lângă epicentru, provocând dislocări ale malurilor și alunecări de teren.

Ranguelov et al. (2011) indică un număr total de peste 800 de case distruse și 5 localități sever afectate. Hepites (1902) consemnează mici crăpături la zidurile câtorva case și biserici, mai ales în jud. Constanța; nici un zid nu s-a dărâmat, dar câteva coșuri de fum au căzut, iar în București s-a prăbușit o statuie de pe Palatul Justiției.

Șocul principal a fost precedat de un cutremur local resimțit la Mangalia în noaptea de 30-31 martie 1901, și a fost urmat de un număr mare de replici pe parcursul a cel puțin 5 ani. Replicile au continuat în ritm susținut până cel puțin în 1905, după care frecvența lor a început să scadă progresiv. Cea mai puternică replică a avut magnitudinea 6,0 Mw și s-a produs pe 30 iulie 1901.

Cutremurul din 6 octombrie 1908

Magnitudine-moment (Mw) estimată: 7.1
Adâncime estimată: 125 km
Zona seismică: Vrancea
Ora locală: 23:40

Acest cutremur a avariat case vechi din Bucuresti dar si din estul Munteniei si sudul Moldovei.

Cutremurul din 26 Ianuarie 1916

Magnitudine-moment (Mw) estimată: 6.4
Adâncime estimată: 21 km
Zona seismică: Făgăraș-Câmpulung
Ora locală: 09:38

În dimineața zilei de 26 ianuarie 1916 s-a produs un cutremur puternic cu epicentrul în apropierea localităților Cumpăna-Piscul Negru (Argeș), având efecte semnificative în județele Argeș, Vâlcea, Sibiu și Alba. Cutremurul a fost urmat pe parcursul a patru luni de numeroase replici. Șocul principal s-a produs, se pare, la o adâncime de 21 km, iar majoritatea replicilor au avut loc la adâncimi chiar mai mici de 10 km.