Magnitudine-moment (Mw): 7,7
Adâncime: 150 km
Zona seismică: Vrancea
Ora locală: 03:39
Documentarul „CUTREMURUL VRÂNCEAN DIN 10 NOIEMBRIE 1940”
Pentru a readuce în atenție acest eveniment important, care a reprezentat un prim semnal de alarmă cu privire la nivelul ridicat al riscului seismic din România (foarte mare și în prezent), echipa INFP a turului ghidat „Bucureștii și Cutremurele” și a Proiectului Pre-Quake a pregătit un material video dedicat, pe care îl puteți vizualiza pe canalul de YouTube al INFP.
Cutremurul a fost precedat în anul 1940 de alte cutremure cu magnitudini mai mici, asa cum se poate vedea in figura de mai jos. Cel de pe 22 octombrie 1940, cu Mw 6.5, a provocat crapaturi in pereti si geamuri sparte. Socul principal a fost urmat de numeroase replici. Asa cum se va vedea, cutremurul din 4 martie 1977 a fost precedat de o activitate seismica semnificativ diferita.
Cutremurul din 10 noiembrie 1940 a fost cel mai puternic (ca energie eliberată) din secolul XX și a avut efecte devastatoare în centrul și sudul Moldovei, dar și în Muntenia. Asa cum reflectă și harta de intensitate de mai jos, cutremurul a fost simțit de la Sankt Petersburg si Moscova la Samara, Odessa, Istanbul, Atena și chiar Marseille.
Harta intensitatilor macroseismice (pe scara MSK64) pentru cutremurul din 10 Noiembrie 1940 (sursa: Kronrod et al., 2013). Detalii despre valorile de intensitate pot fi gasite aici.
Numărul total al victimelor este nesigur (cenzura informațiilor din timpul războiului contribuind la acest aspect), dar unele estimări avansează numărul de 1000 de morți și 4000 de răniți. În memoriile lui Horia Sima (vice-premierul României de la acea vreme) se menționează numărul de 593 morți și 1271 răniți la nivel național, din care 140 de morti și 300 de răniți în București. Harta de mai jos ilustrează distribuția victimelor în teritoriu, fiind bazată pe datele din Georgescu și Pomonis (2012).
Din efectele cutremurului:
- distrugerea orașului Panciu în proportie de 90-95% (din 371 case de zid, numai 5 au rămas în picioare, impreuna cu 57 case de paiantă sau bârne aflate la periferie)
- orașe precum Focșani, Mărășești, Tecuci, Galați și Iasi au fost grav afectate.
- în București, prăbușirea Blocului Carlton a dus la decesul a 140 de oameni, mai multe clădiri având de suferit. Blocul Casata, Algiu (Scala), Wilson sau Belvedere fuseseră identificate de Ing. Aurel Beleș ca necesitând consolidări serioase. Ele s-au prăbușit parțial sau total la cutremurul din 4 Martie 1977, în urma reparațiilor superficiale.
- o aripă a Închisorii Doftana de lângă orașul Câmpina s-a prăbușit
- la Chișinău, cutremurul a făcut 78 victime si a afectat 2795 de clădiri, din care 172 distruse și 501 necesitând reparații capitale (Stepanenco, 2011)
- în Bulgaria, 15 persoane au avut nevoie de îngrijiri medicale
Harta de mai jos reprezintă o încercare de identificare a locațiilor clădirilor din București afectate de cutremurul din 1940, cu cuantificarea calitativă a gradului de avariere suferit, împreună cu fotografii ilustrative.
Harta clădirilor din București afectate de cutremurul din 10 Noiembrie 1940. Harta permite vizualizarea, interogarea si filtrarea datelor. Pentru anumite clădiri în ferestrele de apar informatii și fotografii (ex.: Blocul Carlton); dând click pe ele puteti accesa un album foto dedicat, în care aveti posibilitatea de a introduce comentarii cu privire la informațiile/amintirile/povestile pe care le cunoașteți. În plus, puteți vizualiza și zonele afectate de cutremur pe diferite grade, georeferențiate în baza hărții lui Rădulescu (1941) (apărută în Comptes rendus des seances de L’Academie des Sciences de Roumanie. Numero consacre aux recherches sur le tremblement de Terre du 10 novembre 1940 en Roumanie. Tome V, numero 3, Mai-Juin 1941). Dacă aveți probleme cu vizualizarea hărții în această pagină, puteți accesa și acest link.
Pentru a înțelege impactul cutremurelor asupra Bucureștiului, te invităm să iei parte la turul ghidat digital „Bucureștii și cutremurele”.
În arhivele Institutului Național de Audiovizual din Franța a fost găsit următorul material video, dedicat cutremurului din 1940:
Cutremurul a cauzat si importante efecte morfologice la nivelul scoartei terestre, in special in regiunile subcarpatice din Muntenia si Moldova; aceste efecte s-au manifestat prin alunecari de teren, fisuri, tasari, formarea de crapaturi in straturile superficiale ale scoartei si tasniri de apa din crapaturile formate paralel cu cursurile râurilor.
Prabusirea si avarierea unui numar foarte mare de cladiri (in special si cladiri relativ nou construite) a fost un prim semnal de alarma cu privire la introducerea regulilor obligatorii de proiectare seismica, inexistente pana la acel moment. Incepand cu 1941, prime instrucțiuni provizorii pentru prevenirea deteriorării construcțiilor din cauza cutremurelor și pentru refacerea celor degradate au fost aprobate, însă de abia în 1963 a intrat în vigoare Normativul conditionat pentru proiectarea constructiilor civile si industriale din regiuni seismice P13 - 63, modificat în 1970 prin Normativul pentru proiectarea constructiilor civile si industriale din regiuni seismice P13 - 70.
Infografic cutremur 1940
Puteți găsi o sinteză a caracteristicilor și efectelor acestui cutremur în următorul infografic:
