Unul dintre cele mai importante lucruri de făcut este evaluarea și consolidarea (sau demolarea) clădirilor vulnerabile seismic, precum și construirea adecvată a clădirilor noi. Astăzi este suficient să vedem starea clădirilor vechi - multe de patrimoniu, din București dar și din alte orașe precum Buzău, Focșani, Iași, Galați, Brăila, Constanța sau Craiova pentru a înțelege cât de mare este problema vulnerabilității seismice. Scenariul de cutremur din zona Vrancea (cu Mw între 7,4 și 8,1, la 90 - 110 km adâncime), din cadrul Concepției Naționale de Răspuns Post-Seism (2021), menționează la nivel național efecte puternice în 31 de județe și în București, un număr maxim de clădiri rezidențiale grav avariate de peste 350.000 și un număr maxim de persoane grav rănite sau decedate de peste 45.000. În București numărul de clădiri rezidențiale grav afectate ar putea fi între 838 și 33569, incertitudinile inerente din procesul de calcul trebuind luate în considerare.
Foarte puține clădiri au fost expertizate individual în ultimii 30 de ani și încadrate în clase de risc seismic. Și mai puține au fost consolidate. Situația clădirilor expertizate, la nivel național, poate fi văzută pe site-ul MDLPA. În prezent, evaluarea seismică a clădirilor existente se face în baza P100-1/2019.
Pe lista AMCCRS din 2022 se află un număr de 964 de clădiri din București, încadrate pe clase de risc seismic.
- 363 sunt în clasa I de risc seismic, din care 152 în categoria evidențiată ca fiind foarte vulnerabilă în 1977: clădiri cu cel puțin 5 niveluri, construite înainte de 1941.
- 374 sunt în clasa II de risc seismic, din care 130 în categoria vulnerabilă menționată anterior.
- Alte 1541 sunt încadrate în categorii de urgență (U1, U2 și U3), conform criteriilor anterioare din P100-92 din 1992, care nu mai este în vigoare. Acestea sunt de regulă clădiri care, după reexpertizare, s-ar încadra la clasa I sau II de risc seismic.
Harta de mai jos, precum și aplicația „Riscul seismic al Bucureștiului”, prezintă locațiile acestor clădiri. Datorită anumitor incertitudini și diferențe de interpretare a datelor disponibile, pot exista mici erori în statisticile și vizualizările diseminate. Pe lângă clădirile de pe lista AMCCRS, sunt în București și alte clădiri vulnerabile care nu au fost expertizate, după cum arată și datele Recensământului din 2011. Conform acestuia, în București erau 131875 de clădiri rezidențiale (7545 având cel puțin 5 etaje) din care:
- cel puțin 31430 construite înainte de 1946, din care 321 având cel puțin 5 etaje (P+5);
- cel puțin 26349 construite între 1946 și 1960, din care 237 având cel puțin 5 etaje (P+5).
Sigur că nu toate clădirile din categoriile vulnerabile se vor prăbuși la un cutremur vrâncean major - care de altfel ar putea fi și mai puternic decât cel din 1977: până la 8,1 Mw. Dar pagubele directe ar putea fi în București, conform estimărilor recente precum Lang et al. (2012), Pavel și Văcăreanu (2016) sau Toma-Danila et al. (2015), mai mari decât în 1977, pentru un cutremur similar ca parametrii: de ordinul miilor sau chiar zecilor de mii în ce privește numărul de victime. Este suficient totuși să parcurgeți Turul ghidat „Bucureștii și cutremurele” pentru a înțelege cât de vulnerabil este fondul construit actual.
Alte probleme ale societății actuale, care pot contribui la amplificarea dezastrului, sunt:
- modificările neautorizate aduse apartamentelor, care pot afecta structura de rezistență și răspunsul structurii la cutremur;
- degradarea în timp a clădirilor;
- blocajele rutiere, datorate numărului mare de mașini (peste 1,7 milioane de vehicule în circulație înregistrate în 2021 doar în București, conform INS - TRN103B); în privința nivelului tipic de congestie, conform INRIX (2021), Bucureștiul este pe locul 11 din mai mult de 1000 orașe de pe Glob și pe locul 8 conform Tom-Tom (2021);
- infrastructura deficitară, inclusiv spitalicească. Conform Planului de Analiză şi Acoperirea Riscurilor al ISUBIF (2021) și listei AMCCRS (2022), Sp. Bagdasar-Arsenie, Maternitatea Bucur și Corpul A al Centrului de Diagnostic şi Tratament „Titan” sunt încadrate în clasa de risc seismic I, iar Corpul B al Institutului Clinic Fundeni și corpul A al Sp. Floreasca în clasa II de risc seismic - când este vorba de spitale, acestea nu trebuie doar să nu se prăbușească la cutremur, ci să poată să rămână și funcționale.
- numărul redus al forțelor de intervenție și revenire la starea de normalitate;
- educația necorespunzătoare a populației în ce privește reacția la cutremur;
- vulnerabilitatea socio-economică. La aceasta se adaugă și gradul scăzut de polițe de asigurare contra dezastrelor.
Aplicația „Riscul seismic al Bucureștiului” (varianta 2D sau 3D) reunește și mai multe date utile în înțelegerea nivelului de risc seismic ridicat din București. O poți găsi aici.
Între 2016 și 2017 a fost derulat Proiectul Ro-Risk (Evaluarea riscurilor de dezastre la nivel național), coordonat de Inspectoratul General pentru Situații de Urgență (IGSU) și având ca parteneri 13 instituții din toată țara. Acesta a avut ca prim rezultat realizarea Raportului de Țară cu privire la riscurile naturale și antropice, precum și realizarea hărților de hazard și risc la nivel național și de detaliu, ținând cont în premieră de o metodologie de evaluare unitară. Harta de mai jos este doar una din multele cu privire la riscul seismic al României, la nivel de unitate administrativ-teritorială. După cum reiese din matricea de risc realizată la finalul Proiectului Ro-Risk, cutremurul este hazardul cu cel mai mare impact în România. Toate aceste produse ale cercetării contribuie activ la realizarea și implementarea unei strategii mult mai eficiente de reducere a riscurilor, fiind utilizate și în cadrul Concepției Naționale de Răspuns Post-Seism (ediția a II-a).
Harta riscului seismic, exprimat calitativ în funcție de numărul estimat de răniți, pentru un scenariu probabilist cu intervalul mediu de revenire la 1000 de ani (ținând cont de toate sursele seismice din România și împrejurimi). Este posibil ca harta să se încarce mai greu. O puteți vizualiza individual și aici.
Deși după 1977 codurile de proiectare seismică au devenit tot mai stricte și adaptate la contextul seismic (P100-1/2013 completat în 2019 în prezent), nu este o garanție că acestea au fost mereu puse în aplicare corespunzător - mai ales în faza de execuție. Aici rolul Inspectoratului de Stat în Construcții, al educației din Facultățile de Construcție dar și al unor asociații profesionale precum AICPS este fundamental.
Am scăpa poate de multe probleme dacă s-ar putea prezice exact data, magnitudinea și locația unui cutremur - în primul rând s-ar putea salva oamenii. Din păcate, toate eforturile serioase, științifice, de identificare a precursorilor seismici sau a relațiilor statistice între cutremure de pe Glob au eșuat până acum. INFP lasă o poartă deschisă în acest domeniu, prin monitorizarea variațiilor câmpului magnetic, electric, radio, infrasonic, bioseismic sau geochimic în special în zona Vrancea, în cadrul unor proiecte precum AFROS sau PhENOMeNAL.
Un prim lucru insa poate fi facut - imediat dupa producerea unui cutremur: sistemele de avertizare timpurie exploateaza diferenta de timp dintre undele P (primare - mai putin distructive) si undele S (secundare - poarta cea mai mare parte a energiei, dar se propaga mai lent). Prin monitorizarea unei zone seismice si depistarea rapida a unui cutremur, pe baza undelor P, se poate emite o avertizare catre zone mai indepartate, in care unda S va ajunge cu cateva secunde mai târziu decât semnalul transmis. Pentru un cutremur de adâncime intermediară din zona Vrancea se crează astfel o fereastră de 20-30 secunde intre mesajul de avertizare si ajungerea undei S in Bucuresti - timp util pentru blocarea automata a instalatiilor si echipamentelor care pot prezenta pericol, dar nu prea suficient pentru adapostirea persoanelor.
Află mai multe despre ce se face în domeniul monitorizării activității seismice, avertizării și evaluării hazardului, vulnerabilității și riscului seismic, din filmul de prezentare al Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului
Deși atât populația cât și autoritățile sunt conștiente de riscul seismic ridicat din România, măsurile de reducere a acestuia nu au mereu ritmul cel mai alert. Așa cum am arătat mai sus, cutremurele majore apar la intervale de timp suficient de mari pentru a uita ce s-a întamplat la cutremurul major anterior, dar un lucru este cert: nu există nici un motiv să considerăm că nu vor mai fi cutremure majore. Iar această observație nu se referă doar la zona seismică Vrancea, ci și la altele precum Banat, Făgăraș-Câmpulung sau Crișana-Maramureș. Așadar, recomandăm adoptarea urgentă a unor măsuri pregătitoare eficiente pentru un cutremur viitor. Iată un checklist:
Checklist de pregătire la cutremur:
□ Informează-te despre cutremure din surse sigure, precum Platforma Națională de Pregătire pentru Situații de Urgență „Fii Pregătit”, site-ul INCDFP și Expoziția Mobilă despre Cutremure (MOBEE). Poți citi recomandările și recomandările noastre Înainte, în timpul și după cutremur.
□ Asigură-te că imobilul în care locuiești sau lucrezi este sigur la cutremur: monitorizează degradările apărute și după caz, solicită o expertiză tehnică. Pe site-ul Ministerului Dezvoltării (MDLPA) poți găsi lista experților autorizați. Toolkit-ul Seismic-alert pentru asociații de proprietari și proprietari poate fi de asemenea foarte util.
□ Nu aduce modificări la structura de rezistență a clădirii. Execută lucrări de reparaţie şi întreţinere la clădirile care necesită acest lucru, dar nu monta instalații grele (antene, instalaţii de ventilaţie/climatizare, etc.) pe elementele structurale sau nestructurale ale clădirii fără a te asigura că acestea nu afectează structura de rezistenţă.
□ Fixează obiectele care prin cădere pot provoca răni grave sau amplasează-le cât mai jos.
□ Efectuează periodic exerciții de pregătire la cutremur cu familia și colegii de muncă sau școală și stabilește un plan pentru situații de urgență.
□ Informează-te cu privire la obligațiile autorităților, administratorilor sau proprietarilor de clădiri dar și cetățenilor cu privire la reducerea riscului seismic; semnalează problemele identificate; printre legile de bază în domeniu sunt: Legea 212/2022 (care a abrogat OG 20/1994), Legea 10/1995, Regulamentul din 18.11.2005, Legea 196/2018, Legea 260/2008, P100-1/2013 și HG 557/2016 - cu completările ulterioare.
□ Conectează-te la canalele de alertare la cutremur ale INCDFP și la canalele de informare și aplicațiile DSU, IGSU, MAI și MDLPA.
□ Efectuează cursuri de prim ajutor.
□ Întocmește o asigurare obligatorie (PAD) și facultativă a locuinței.
□ Contribuie la formarea unei comunități reziliente, care să se poată descurca pe cât se poate autonom în caz de cutremur.
□ Pregătește-ți un rucsac pentru situații de urgență și amplasează-l lângă locul pe care îl identifici ca fiind sigur în locuință. Acesta trebuie să conțină articole care să îți asigure supraviețuirea timp de 3 zile, precum:
□ apă și mâncare neperisabilă
□ lanternă (cu baterii sau dinam)
□ kit de prim‑ajutor
□ medicamente (după caz)
□ pătură sau sac de dormit
□ haine
□ unelte de bază
□ brichetă
□ radio portabil
□ baterie externă sau solară pentru telefon
□ fluier
□ bani și copii după actele de identitate; poți stoca copii și pe Cloud; poți nota undeva și grupa ta de sânge.
□ saci menajeri
□ șervețele
□ Nu uita să îți faci în casă și provizii de alimente neperisabile, apă și alte bunuri de strictă necesitate. De asemenea, să ai și un extinctor verificat la termen în apartament sau pe holul locuinței.
Așteptăm să vedem cum te-ai pregătit la cutremur și care crezi că este locul tău sigur în fotografii sau video-uri postate public pe rețelele de socializare, cu #pregatitlacutremur în descriere.
Cele mai bune practici în ceea ce priveste pregătirea și comportamentul la cutremur pot fi vizualizate în clipurile din următorul playlist, realizate în cadrul Campaniei Naționale „Nu tremur la cutremur”:
Pentru a transmite un mesaj și mai clar vă invităm să urmăriți și participați activ la Sesiunea de Pregătire la Cutremur, ținută de membrii INFP cu ocazia Nopții Cercetătorilor 2020: