România este o ţară cu potenţial seismic ridicat, aspect evidenţiat de studiile de hazard seismic şi de prevederile codului de proiectare seismică P100-1/2013. Practic, în orice moment se poate produce un cutremur cu magnitudine mai mare de 7 în Zona Seismică Vrancea, la adâncimi între 60 şi 180 km. Şi această zonă nu este singura în care pot avea loc cutremure cu potenţial distructiv.

Pe ce se bazează aceste afirmaţii? Principala dovadă e reprezentată de evidenţa cutremurelor ce au avut loc până în prezent şi de efectele lor. Următoarea aplicație webGIS prezintă epicentrele cutremurelor din România şi din împrejurimi, conform selecției de cutremure a Proiectului BIGSEES realizată de către INFP. Dacă aplicația nu se încarcă, încercați următorul LINK. O variantă printabilă poate fi vizualizată și downloadată în josul paginii.

În selecția de catalog a Proiectului BIGSEES, bazată predominant pe Catalogul ROMPLUS al cutremurelor din România, sunt cutremure ce au avut loc in perioada 984 - 2016 (august). Toate au magnitudinea-moment (Mw) ≥ 2.8 - suficient de mare pentru a nu fi confundate cu exploziile. Desigur, magnitudinea si adancimea cutremurelor mai vechi de 1900 este estimata de seismologi pe baza descrierii efectelor (fiind vorba doar de cutremure mai puternice), deoarece nu existau seismometre pentru determinarea parametrilor. Întotdeauna când se compară magnitudinile trebuie ţinut cont că ele sunt pe o scară logaritmică: un cutremur cu magnitudine 7 eliberează de aproximativ 33 ori mai multă energie decât unul de magnitudine 6 și de 1000 de ori mai multă decât unul de magnitudine 5.

Harta de mai sus permite vizualizarea detaliata a informatiilor despre cutremure, filtrarea in functie de magnitudine, adancime sau data, precum si vizualizarea principalelor zone seismice.
Incercati urmatoarele filtre:

• vizualizati doar cutremurele cu Mw > 5 (care pot produce pagube)
• vizualizati cutremurele apropiate de suprafata (cu adancime < 10 km) si cutremurele subcrustale (cu adancime > 60 km)
• cautati sa vedeti daca cutremurele respecta sau nu legile statisticii (pentru ultimele secole)
• de asemenea puteti deschide tabelul de atribute si vizualiza si filtra in functie de zonele seismice care au fost cele mai mari cutremure inregistrate si in ce an 

Prin filtrarea corespunzatoare a hartii se pot evidentia urmatoarele aspecte:

• cele mai mari cutremure au loc in zonele Vrancea (in numar foarte mare la adancimi subcrustale, dar si aproape de suprafata), Fagaras-Campulung, Banat, Shabla si Crisana-Maramures.
• cutremure subcrustale (intermediare) au loc doar in Zona Vrancea; acest tip de cutremure este foarte periculos cand magnitudinea este mare, deoarece modul de propagare a undelor seismice poate provoca efecte majore pe o suprafata foarte extinsa. Cutremurele crustale (de suprafata) pot provoca distrugeri considerabile in zona epicentrala, chiar si la magnitudini medii (5-6), dar atenuarea rapida a undelor seismice face ca zona afectata sa aiba dimensiuni mai reduse.
• poate fi gasita o perioada medie de revenire a cutremurelor majore din Zona Vrancea: 2-3 pe secol, insa statistica tinde de cele mai multe ori sa nu functioneze intr-un domeniu atat de imprevizibil si complex precum seismologia. Nimeni nu poate garanta ca Pamantul, o Planeta in continua transformare, se va comporta la fel in urmatoarele zeci sau sute de ani.

Cele mai mari magnitudini inregistrate sau estimate pentru zonele seismice principale din Romania, precum și numărul total de cutremure aparținând de aceste zone (conform Catalogului BIGSEES) au fost:

De ce sunt atâtea cutremure în Zona Vrancea?

În zona Vrancea este punctul de întâlnire dintre Placa Est‑Europeană și Subplăcile Moesică și Intra‑Alpină. Coliziunea dintre cele trei plăci tectonice a provocat desprinderea unui bloc litosferic care în prezent este scufundat în manta. Blocul provine dintr‑o veche placă tectonică suficient de rece şi rigidă comparativ cu mantaua înconjurătoare, ceea ce face posibilă generarea cutremurelor la adâncimi din manta unde, în mod normal, condiţiile de temperatură şi ductilitate ar face imposibil acest lucru.

Din cauza presiunilor exercitate din mai multe direcţii, existând și influențe ale plăcilor tectonice majore (în speţă, cea Euro‑Asiatică, cea Africană și, într‑o manieră indirectă, cea Indo‑Australiană), se produc ruperi în interiorul respectivului bloc, acestea fiind la originea mişcărilor seismice vrâncene, în special intermediare (între 60 și 180 de km).

Cutremurele crustale asociate cu zona Vrancea, cu magnitudini mai mici decât cele intermediare, sunt legate de o serie de sisteme de falii activate de tensiunile rezultate din mişcarea subplăcilor ce converg în Vrancea.

Pe baza Cataloagelor de Cutremure si a altor considerente (tectonice, geologice, statistice) au putut fi elaborate harti de hazard seismic, care indica probabilitatea de aparitie a unui cutremur (sau depasire a unui parametru caracteristic precum acceleratie sau intensitate) intr-o anumita zona si perioada de timp. Urmatoarele harti sunt rezultatul celor mai noi studii pentru Romania.

Harta de hazard seismic calitativ, pentru perioada de revenire: 1000 de ani. Harta a fost realizată în cadrul Proiectului Ro-Risk (Evaluarea Riscurilor de Dezastre la Nivel Național), în anul 2017.

Harta printabilă a cutremurelor din România

Deși sunt foarte detaliate și interactive, aplicațiile de tip webGIS precum cea de la începutul paginii nu pot deservi întotdeauna scopurile utilizatorilor. Hărțile printabile, standard, sunt în continuare o necesitate. De aceea în cadrul Proiectului MOBEE au fost create și hărți/figuri printabile referitoare la cutremurele din România. Acestea pot fi utilizate în scopuri științifice, didactice sau personale.